Tabloul unui profet

Textul de mai jos este preluat din cartea „În lumina eternităţii- Viaţa lui Leonard Ravenhill” (pg.553) scrisă Mack Tomlinson. Am terminat-o de citit pe 28 ianuarie şi a fost o mare încurajare pentru mine ca slujitor al lui Dumnezeu. Vă îndemn s-o citiţi şi voi.

Iată cum arăta profetul în îmaginaţia lui Leonard Ravenhill în anii 1930:

Profetul

În vremea sa, profetul este acceptat pe deplin de Dumnezeu şi respins total de oameni. Dr. Gregory Mantle a avut dreptate când a spus cu ani în urmă: „Nici un om nu poate fi acceptat  pe deplin până când nu a fost respins total de oameni.” Profetul Domnului este conştient de ambele experienţe.

Profetul vine să aşeze ceea ce este deranjat. El vine să îl mângâie pe cel tulburat şi să îl tulbure pe cel tihnit. Lucrarea lui este de a-i aşeza aşeza în rândurile lor pe cei care sunt nelalocul lor. Nu este popular deoarece se opune celui popular în domeniul moral şi spiritual. În această lume de politicieni fără identitate şi de predicatori fără glas nu există vreo nevoie naţională mai urgentă ca aceea de a striga la Dumnezeu să trimită un profet adevărat.

Aşa cum spunea Austin Sparks, „Rolul profetului a fost aproape întotdeauna acela de a recupera.” El este detectivul lui Dumnezeu care caută comorile spirituale pierdute. Gradul eficienţei lui este determinat de măsura lipsei sale de popularitate. Compromisul nu îi este familiar. El nu are nici o listă de preţuri; e total din „altă lume.” Este fără îndoială controversat deoarece merge după ritmul unui alt toboşar.

Profetul inspiră aerul neasemuit al inspiraţiei. El este „văzătorul” care ajunge să-l călăuzească pe orb. Locuieşte în înălţimi cu Dumnezeu şi coboară în vale cu un „aşa vorbeşte Domnul.” El împărtăşeşte ceva din ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu  şi este conştient de iminenţa judecăţii.

Profetul locuieşte într-o izolare splendidă. El este direct şi hotărât. Mesajul lui este „pocăieşte-te şi împacă-te cu Dumnezeu că de nu…” Adevărul său provoacă deseori chinuri şi vocea lui nu este niciodată moale. El este răufăcătorul de astăzi şi eroul de mâine. Este excomunicat atâta timp cât trăieşte şi înălţat când este mort. Când este în viaţă este dezonorat cu porecle şi atunci când moare este onorat.

Atunci când trăieşte, profetul de multe ori nu are prieteni, iar atunci când moare este faimos. Este împotriva titulaturii în lucrare, dar apoi este numit sfânt de către posteritate. El mănâncă zilnic pâinea întristării atâta timp cât slujeşte dar îi hrăneşte cu pâinea vieţii pe cei care ascultă.

Profetul umblă înaintea oamenilor câteva zile dar el a umblat cu Dumnezeu ani la rând. Este o năpastă pentru popor înainte ca el să fie năpăstuit de popor. Anunţă, declară şi denunţă. Are o inimă ca un vulcan şi cuvintele lui sunt ca focul. Dumnezeu îi vorbeşte despre oameni şi el vorbeşte cu oamenii despre Dumnezeu. Poartă făclia adevărului printre eretici în timp ce este batjocorit de oameni.

Profetul stă faţă în faţă cu Dumnezeu înainte să stea faţă în faţă cu oamenii. El se ascunde cu Dumnezeu în locul secret dar nu are nimic de ascuns în piaţă. Este sensibil din punct de vedere natural, dar spiritual în mod supranatural. Are pasiune, scop şi spirit luptător. Este ordinat de Dumnezeu, dar desconsiderat de oameni.

Este biblica relatia dintre un baiat si o fata?

„Prietenia dintre un baiat si o fata”

„Astazi din ce text discutam?” – ma intreaba una dintre tinerele ajunse mai devreme la intalnirea de tineret. Am stat o clipa si mi-am zis „buna-ntrebare…” De fapt si eu as fi vrut sa stiu „textul din care discutam.”

Astazi m-am gasit intr-o situatie unica pana in prezent: pentru prima data cand sunt pus in situatia de a vorbi despre un subiect fara a avea un text Biblic la baza ca material didactic. Pana in momentul de fata nu am gasit nici un text Biblic din care sa invatam cum trebuie sa fie o prietenie intre un baiat si o fata.

Pentru ca era timpul sa discutam si acest subiect, si pentru ca eu nu gasisem nici un text biblic ca suport pentru o eventuala invatatura despre prietenie mi-am propus atunci ca structura timpului de studiu sa arate asa:

Ce credeti voi tinerii despre prietenie

In cele ce urmeaza am cautat sa creionez un portret al prieteniei in cauza asa cum am ajuns sa-l percepem noi:

Definitie– ne referim la acea prietenie care este ceva mai mult decat amicitie, o relatie mai intima intre un baiat si o fata, o relatie sentimentala.

Caracteristici– Ce inseamna „mai intima?” Adica „se pot tine de mana”, devin prioritate unul pentru celalalt dedicand timp si atentie unul celuilalt si implicit ajungand la o cunoastere mult mai profunda unul despre celalalt.

Scop– Care este motivatia si rationamentul unui asemenea gen de relatie? Cu ce scop si-ar dori cineva o astfel de relatie?

-unii considera prietenia necesara intrucat creaza cadrul necesar testarii compatibilitatii celor doi

-altii vad prietenia ca o necesitate datorita atractiei puternice fata de persoana respectiva, fapt ce pretinde o relatie mai speciala, mai deosebita

-prietenia satisface o nevoie sentimentala, nevoia de a iubi si de a fi iubit

-prietenia alunga singuratatea

Varsta– De cand ar putea cineva sa intre intr-o astfel de relatie de prietenie cu un partener de sex opus? Dupa ceva timp de gandire ramanem la varsta de 14-15 ani. [Recent am vorbit cu cineva din SUA si spunea ca inca de la varsta de 11 ani in scolile laice se vorbeste despre boy friend si girl friend. Iar in unele case asa zis crestine, adolescenti de 14-15 ani sunt vizitati acasa de „prietenele” lor care dorm peste noapte cu ei in camera. Personal le adresez unor astfel de parinti doar atat: Rusine sa va fie! Altfel de rusine veti ajunge.]

Durata– Cat ar trebui sa dureze perioada de prietenie? Minim 1 an si maxim 3 ani.

Avantaje– Cu ce este mai avantajat un adolescent ce are o prietena decat unul care n-are? Avantajele sunt cele mentionate la rubrica „scop.”

Dezavantaje– se pot incadra in urmatoarele categorii: imoralitate sexuala, relatie superficiala cu Dumnezeu, capacitate scazuta la invatatura si atitudine nepotrivita fata de autoritatea parintilor.

Cateva obiectii personale

De unde stim ca imaginea aceasta despre prietenie este una corecta? O putem oferi tinerilor sau adolescentilor din biserica ca invatatura? V-ar deranja ca in bisericile lui Hristos sa vedeti o fata si un baiat de 14-15 ani de mana si numindu-se prieteni?

Cine detine autoritatea acestui tip de invatatura care se propaga in bisericile noastre pe cale non-verbala de la o generatie la alta cu mentiunea ca cu timpul varsta persoanelor ce o practica scade avand riscul ca peste cativa ani prieteniile intre baieti si fete sa aiba loc de la varsta de 8-9 ani in timp ce, varsta la care oamenii se decid pentru o relatie de casatorie se amana pana abia dupa 30 de ani (asta in cel mai fericit caz.) Ganditi-va putin: daca copii dvs incep prietenia cu viitoarea sotie de la varsta de 10 ani, mai au de asteptat inca 20 de ani pana se vor casatori.

Personal, mie imi da impresia ca libertatea pe care ne-o permitem de a trai in astfel de relatii de prietenie (care se transforma de cele mai multe ori intr-un asa zis concubinaj) ajung sa preia locul relatiei de casatorie. Tot mai multi sunt tineri care astazi prefera o relatie fara angajamente. In multe cazuri doar vestea ca domnisoara a ramas gravida il determina pe unii sa se gandeasca la o eventuala legatura de casatorie.

Mai am cateva obiectii la imaginea prieteniei de mai sus:

1. Scop

-compatibilitatea tu o stabilesti? Care este rolul lui Dumnezeu? Daca tu hotarasti compatibilitatea atunci inseamna ca te cunosti suficient de bine?

-daca intru intr-o relatie de prietenie pentru ca sunt atras atunci am toate sansele sa intru in multe alte relatii de acest gen

-nevoia sentimentala si alungarea singuratatii, potrivit lui Dumnezeu in Biblie sunt satisfacute nu de o relatie de prietenie ci de casatorie.

2. Varsta

 Tipul acesta de prietenie coboara la o varsta tot mai frageda ceea ce creaza ingrijorare intrucat este bine cunoscut ca un asemenea tip de relatie pretinde o atentie deosebita in timp ce adolescentul mai are cel putin inca 8 ani de studiu intensiv.

2. Ce spune Dumnezeu despre prietenie

Nimic! Da, surpriza a aparut atunci cand a trebuit sa vedem ce spune Dumnezeu despre prietenie. Ca baptist ce cred in principiul reformei „Sola Scriptura” dar in primul rand ca un crestin si ucenic al Domnului cred in autoritatea, suficienta si infailibilitatea Scripturilor.

2Tim.3.16-17 Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.

Tinerii au o obiectie aici: nu este usor de exprimat in public dar, surprinzator ajungem sa ne dam seama ca tineri crescuti in biserica nu mai cred in relevanta si atotsuficienta Scripturilor aducand obiectii de genul „Biblia este o carte veche… normal ca nu ne mai poate invata pe noi in vremurile astea…”

Cineva spunea asa „Biblia nu este nici invechita, nici moderna. Biblia este eterna.” Asta este si raspunsul meu. Sufletul omului a ramas acelasi dintotdeauna. Doar croiala hainelor s-a modificat in timp. Cand te duci la doctor, acesta iti spune un singur lucru: „Dezbraca-te!” Nu-l intereseza haina si nici galoanele de pe ea. Biblia prin invatatura si exemplele oferite, prin principiile ce se desprind de pe paginile ei ofera intelepciune si instruire pentru orice tip de problema a omului modern si postmodern.

Ps.119.9 Cum isi va tinea tanarul curata cararea? Indreptandu-se dupa Cuvantul Tau.

Hai atunci „sa ne indreptam dupa Cuvantul Sau.” Unde putem gasi invatatura explicita, exemplu de viata sau principii legat de subiectul prieteniei intre un baiat si fata? Adam si Eva? Iosif si Maria? Iosif fiul lui Iacov?….???

Raspunsul meu de pana acum este ca nicaieri Biblia nu ofera invatatura sau principii referitor la o relatie de asa zisa prietenie intre un baiat si o fata. Biblia vorbeste despre o logodna (bine-nteles ca inainte de aceasta ar fi fost o perioada de cunoastere dar in nici un caz nu in termenii prieteniei de astazi.) In Biblie, intre sfintii lui Dumnezeu vedem ca nici unul din ei nu era intr-o relatie cu persoana de sex opus doar de dragul de a nu fi singur sau din alt motiv afara de acela al casatoriei. Personal cred ca doar hotararea si gandul casatoriei trebuie sa-i aduca impreuna pe cei doi. Orice alt motiv afara de acesta este o abatere de la adevarul Scripturii.

De ce atunci in biserici ajunge sa se practice prietenia de genul acesta? Personal cred ca predicatorii si pastorii trebuie sa se preocupe mai mult de tineri. Prea mult ne-am preocupat sa distram tinerii si prea putin sa-i imbogatim fata de Dumnezeu. In multe feluri am subminat autoritatea Scripturii lasand ca fenomenul Holywood-ului sa influenteze imaginea familiei crestine astfel ca prietenia este de fapt unul dintre acele lucruri la care Biblia se refera atunci cand spune „obiceiurile lumii sunt desarte.”

Gandeste-te putin: imaginea pe care tu o ai despre prietenie este mai aproape de Holywood sau de HolyScripture? Cine ne-a influentat mai mult gandirea: telenovelele sau revelatia divina?

3. Prietenia cu Dumnezeu

Ce-ar trebui sa-l preocupe pe tanar in perioada aceasta? Scriptura ne arata de fapt ce-ar trebui sa faca un tanar. Vom intelege de aici si interesul exagerat pe care spiritul rau il are in a-i indemna pe tineri sa intre in astfel de relatii.

Plangerile lui Ieremia 3. 24-30 Domnul este partea mea de mostenire- zice sufletul meu- de aceea nadajduiesc in El. Domnul este bun cu cine nadajduieste in El, cu sufletul care-L cauta. Bine este sa astepti in tacere ajutorul Domnului. Este bine pentru om sa poarte un jug in tineretea lui, sa stea singur si sa taca pentru ca Domnul i l-a pus pe grumaz. Sa-si umple gura cu tarana si sa nu-si piarda nadejdea

Iata deci ce este bine pentru un tanar. Iata ce spune Cuvantul Domnului despre perioada aceasta a tineretii. Biblia spune aici ca „este bine” in tinerete sa nu fugi de singuratate imediat pana ce singuratatea si jugul acesta „pus de Dumnezeu” nu-si face lucrarea in vaita ta.

Cu alte cuvinte, adolescenta si tineretea este perioada pe care omul trebuie s-o investeasca intr-o relatie de prietenie cu Dumnezeu. Daca nu acum, atunci cand?

Ecl.12.1 Adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale…

Prietenie baiat-fata sau prietenie cu Dumnezeu?  Prieteniile baiat-fata sunt de fapt alternativa celui rau la prietenia cu Dumnezeu.

Concluzia:

Indemnul meu pentru cei ce au urechi de auzit este sa ne intoarcem la Scriptura si sa invatam sa nu mai trecem peste ceea ce este scris. Sa spunem adevarul in Numele Domnului chiar daca nu este in armonie cu mersul lumii acesteia si chiar daca vom fi considerati inapoiati. Este un har ca in vremuri in care Biblia este considerata demodata noi sa fim considerati inapoiati. Este nevoie sa ne exprimam convingerile si sa propagam invatatura. Multi tineri o vor respinge insa unii o asteapta de mult si credinta lor va fi intarita. Mesajul este acesta: prima parte a tineretii este perioada cand trebuie sa intri intr-o relatie personala de dragoste cu Facatorul tau si abia apoi, cand vei fi gata pentru casatorie, fii increzator in Dumnezeu ca-ti va aduce si ajutorul potrivit.

 

Mihail Geabou  3 mar’09

Intalnirea de tineret, Biserica Baptista Emanuel din Alexandria

A fost jale

“Cum a fost de craciun?!” a fost intrebarea cu care m-a intampinat fr. Chiu Mihai si sotia dansului. Multi altii mi-au pus aceiasi intrebare. Cu parere de rau insa am avut si eu acelasi raspuns “A fost jale!”

Nu stiu cum sunt altii dar eu cand ma gandesc la ziua de luni seara stiu ca totul a fost frumos mai putin timpul de predica. Ati ghicit- eu am predicat. Ma gandeam sa nu va spun dar totusi am zis sa va spun.

Nu vreau sa ma justific. Ideea este ca nu am avut inspiratie zilele-acestea. Pot spune ca mesaj am avut insa a lipsit puterea Duhului. Biserica era amortita, obosita iar eu simteam povara minutelor care imi mai ramasesera. M-as fi oprit si-as fi incheiat-o inainte de vreme… sau cine mai stie, poate chiar atunci era vremea sa inchei. M-as fi bagat sub amvon daca ar fi fost loc… poate. Imi era greu sa fixez priviriele oamenilor ca altadata cand eram convins de ceea ce spun. Si acum eram convins ca ceea ce spuneam era corect insa ma indoiam ca biserica avea nevoie de ceea ce le spuneam.

Apoi un alt moment greu mai este si acela cand salut biserica la usa. Asa greu mi-a fost sa dau mana cu dansii cand mi-era de fapt rusine de mine. Offf…grele momente.

Cand ma gandesc ca o multime de oameni vin la biserica cu sufletul flamand. Unii dintre ei sunt constienti de asta iar altii nu sunt. Eu insa sunt. Si mai stiu ca ei n-au nevoie sa ma vada pe mine ci au nevoie de hrana iar eu sunt responsabil de asta.

Domnul Isus a spus ca “din prisosul inimii vorbeste gura” insa la mine inima era goala de mesaj. Parca mai aveam putin si-mi dateam suflarea la amvon. Aveam mesajul doar pe coli de hartie nu si in inima.

Nu stiu cam cati sunt prezenti de obicei… din 190 de membri poate in jur de 150 cu apartinatori? Nu stiu…oricum, ganditi-va ca oamenii astia imi incredinteaza fiecare cate 40-50 de minute (cam asa sunt predicile mele… uneori depasesc cand este har de sus) din timpul lor. 150 x 50min =125 de ore care, in cazul in care predica ar fi un dezastru ar fi putut sa petreaca timpul ala intr-un mod mai profitabil.

Bine ca n-ati venit luni seara la noi la Biruinta. Mai bine ar fi fost sa veniti voi si sa nu fi fost eu. Totusi as fi preferat alta varianta: sa fi venit si voi, si eu si Domnul cu harul Sau. …sau a fost?! Sper sa nu gresesc, sa nu se supere Domnul pe mine dar eu m-am simtit groaznic. Oricum n-a fost vina Domnului. Mie mi-a fost rusine de mine.

Cata responsabilitate? Biblia spune “blestemat este omul care face cu nebagare de seama lucrul Domnului.” Oamenii au nevoie de un Cuvant din partea Domnului- daca noi nu li-l dam atunci cine?

Doamne ai mila de mine, indura-te de mine si de ceilalti barbati ce se ridica in Numele Tau. Da-ne Doamne intelepciunea de a sta in prezenta Ta. Fa-ne Doamne harul de “a lua parte la sfatul Tau” pentru ca apoi sa putem iesi din prezenta Ta cu mesaj pentru poporul Tau.

Apropo- cand iti aduci aminte, inalta o rugaciune si pentru noi pastorii, predicatorii. Avem nevoie de har de sus. Roaga-te pentru cei ce slujesc cu Evanghelia in biserica ta. Chiar in seara asta, cand te rogi adu-i ‘naintea Domnului.

Dilema pastorilor

O, Doamne, fericit e-acela care-a putut trăi-nţelept;
slujind Iubirea şi-Adevărul sa fie amândurora drept.
să nu greşească nici Iubirii când apără-Adevarul Sfânt
nici Adevărul să nu-l calce pentru-al Iubirii legământ.

C-atât de rar putem şi mintii şi inimii fi-ascultători
ci toţi ori uneia îi suntem, ori alteia părtinitori…
când Adevărul porunceşte să spui ce Dragostea n-ar vrea,
cine-ar putea găsi măsura spre-a nu greşi nici uneia?

Când Dragostea ar vrea-s-acoperi, ce Adevărul vrea sa spui
a cui s-asculţi, şi-a-cui să-nlături, a ei poruncă sau a lui?
căci, Doamne, numai Tu ştii Singur de câte ori m-am chinuit
între-Adevăr şi-ntre Iubire, când mângâiat, când osândit…

Când mângâiat c-ascult Iubirea, când osândit c-o prea ascult
când întristat c-am părăsit-o, ţinând la Adevăr prea mult.
Lumină Veşnic negreşită, desăvârşeşte-mă-n Hristos
să le-mpreun nedespărţite şi-ntrepătrunse-armonios.

Ca-n El Iubirea-i Adevărul, iar Adevărul este ea
cum cei doi ochi mi-s o vedere, aşa sa le-am in viata mea.
aşa sa le-am sa vad deodată, si drept , si limpede, si ‘nalt
sa nu-nchid unul niciodată, când îl deschid pe celalalt.

Traian Dorz- Cântări Nemuritoare

Indemnuri la inceput de slujire

  „Pastorind turma Domnului” este o categorie componenta a solideogloriablog in care ma adresez mie insumi si celor care de curand au fost chemati sa slujeasca ca pastori in turma Domnului. Pastorind turma Domnului nu este nici de cum cel mai simplu lucru de facut… Este un mare har ca suntem in slujba aceasta insa trebuie sa recunosc ca si problemele sunt numeroase si delicate. Pe langa problemele din afara, din biserica mai sunt si problemele si framantarile din noi.

De aceea in aceasta categorie am hotarat sa impartasesc cu dvs framantarile unei inimi de pastor, bucuriile si sfaturi practice care sper sa fie de folos tuturor celor care au avut harul sa fie chemati in lucrarea de a pastori turma Domnului.

Inaugurez aceasta categorie cu un mesaj pe care l-am trimis in ianuarie 2007 fratelui si prietenului Cristian Hinda (pastor la Bania CS), pe cand inca nu-l cunosteam personal. Ne-am intalnit la grupul masa_rotunda si tot acolo am postat si mesajul ce urmeaza.

Pace tie Cristi,

Nu stiu ce varsta aveti insa doresc sa impartasesc cateva ganduri cu dvs pe care le gasesc foarte importante si vi le spun ca din partea Domnului. Dvs spuneti “dorinta mea e sa aflu solutii la problemele bisericii”. Draga Cristi din experienta mea de 4 ani de slujire in conditii cred eu dificile, felurite si numeroase am ajuns la concluzia ca problemele bisericii sunt multe, dificile si felurite insa toate astea nu au mai multe solutii ci doar O Solutie. Da, poate vi se pare banal si poate credeti ca este un fragment dintr-o predica. NU este asa- Si eu cred ca si toti ceilalti pastori cu chemare ce sunt membri aici pot confirma asta indiferent de numarul anilor de experienta. Noua ne place sa complicam lucrurile insa la Dumnezeu solutia este simpla- caci un copil ni s-a nascut…

1. Trebuie sa fii convins ca Dumnezeu te-a chemat la slujba asta.

Altfel mai ai doar doua alternative:

-fie in curand vei iesi in decor [in lupta cu duhurile intunericului nu e de joaca]. Convingerea ca te-a chemat Domnul Isus va fi SINGURUL lucru care te va mai putea tine in lupta.

-fie de rusine vei continua sa iti pastrezi o slujba insa te vei ruina pe tine, familia ta si biserica pe care o vei pastori.    Deci asigura-te ca nu intri in lucrare ca sa faci pe placul rudelor intrucat vei fi tare dezamagit.

2.Asigura-te ca iubesti pe Domnul Isus in mod suprem si in mod permanent.

Trebuie sa faci lucrare de placere si nu din datorie. Dragostea pentru Domnul te va ajuta sa vezi dincolo de necazuri, dragostea pentru Domnul Isus iti va da speranta si putere… indragostit fiind de El vei primi viziune si te vei bucura in nadejde. Iubindu-L pe El vei putea sluji oriunde si nu vei trai cu teama ca biserica te va respinge si nu vei vrea sa pleci in locuri mai putin atractive… iubindu-L vei gasi placere in a-L sluji oriunde si in orice conditii. Slujba ta este aceea “sa ii logodesti pe oameni” cu Hristos. Asta sa fie scopul tau si nu acela de a vedea multi oameni la biserica… ei vor veni.

Solutia? Am invatat inca o data din Isaia 9.

-Omul care traieste “sub acoperirea” intunericului are parte de ocara-rusine-dispret.

-Intunericul este o imparatie.

-Imparatia este condusa de un imparat.

Intrebare- cum faci ca omul sa nu mai traiasca in imparatia intunericului unde are parte de rusine [cum se intampla in multe biserici]?

Raspuns- aprinzi lumina. Draga Cristi- uneori noi credem la fel ca si Naaman ca e prea simplu sa aprinzi becul si in incercarea noastra de a aduce ordine in haosul din intuneric credem ca sunt mai multe solutii:

-echipe de inchinare, proiecte de misiune, azile de batrani, orfelinate, gradinite…etc. toate astea sunt bune insa nici individual nici cumulate nu reprezinta Solutia. Solutia este “Sa fie Lumina” Lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a biruit-o. Poate nu iti vine sa crezi- Solutia este sa-L aducem din nou pe Domnul Isus sa predice in amvoanele noastre pentru ca L-am scos afara si de aceea spune “Iata Eu stau la usa si bat…(pe dinafara)…daca aude cineva (chiar si un baptist) glasul Meu…”

Cum se va face lucrul acesta? Nu prin puterea noastra caci “nasterea Unui copil” nu sta in puterea omului, nu prin initiativa noastra caci “a da un Fiu” nu este initiativa celui ce-L primeste….atunci ce e de facut? Draga Cristi- trebuie prin predicare, prin Duhul sa-i ajuti pe oameni sa li se scarbeasca de intuneric (adica de barfa, de pacat,…cearta…). Problema Bisericii e una singura: nu ni s-a scarbit suficient de mult de intuneric pentru ca daca asta s-ar fi intamplat atunci am fi strigat dupa Lumina si totul s-ar fi rezolvat. Cand eram mic si se stingea becul mi se parea ca dupa soba vedeam lupul din “Capra cu 3 iezi” si cand imi era suficient de teama aprindeam lumina …deodata eram intr-o alta imparatie a luminii si in mod AUTOMAT se rezolva si problema iluziilor, si teama. [asta facea parte dintr-o predica pe care am predicat-o la Biruinta in preajma craciunului]. Da Cristi, chiar si aici la aceasta masa multi ne facem ca uram intunericul din bisericile noastre insa chiar aici la masa asta folosim armele intunericului.

Vrem lumina dar umblam intuneric. Asta este si starea bisericilor- aici suntem reprezentantii ei- asa si in biserica: toti stiu sa critice si pretindem ca vrem sa spalam pata de pe obrazul fratelui nostru dar cu mainile manjite. Atatia vorbesc despre problemele bisericilor dar cu un zambet in coltul gurii, au o placere ascunsa sa auda ca un cutare pastor este criticat, batjocorit… si se intristeaza cand aud ca unele biserici merg bine si se bucura, ca unii pastori au succese in lucrare….

            Nu stiu ce personaj din basmele copilariei a facut o casa dar fara ferestre apoi cu roaba incerca sa aduca lumina inlauntru. A venit insa cineva, a luat un topor si a taiat o fereastra in zid si s-a rezolvat problema cu intunericul dar si cu starea pe care intunericul o impunea prin imparatia lui in camera fara lumina.

             Pastorul este chemat sa constientizeze poporul de starea de pacat. Uitate si la Pavel… cum incepe Evanghelia lui din Epistola catre Romani? NU incepe cu Dumnezeu te iubeste cum incep unele tractate ci cu Mania lui Dumnezeu. Daca nu reusesti sa convingi pe cineva ca e bolnav de cancer degeaba ii prezinti citostatice. Falimentul in a convinge pe cineva de gravitatea bolii este certitudinea mortii lui.

3.Sa ai in tine gandul ca ai fost chemat sa slujesti pe Domnul …si in Biserica si nu biserica.

Gandeste-te ca tu esti in slujba Regelui, slujind Imparatia si nu doar o simpla biserica locala. Asta iti va da demnitate, autoritate in proclamare, putere….si nu iti va fi frica cand vei vedea in sala pe unii ca incearca sa te saboteze. Trebuie sa ai o perspectiva de Vultur si nu de gaina. O cantare spune: “apartin Regelui, Tatal meu e-mparat.”

4.Trairea ta in sfintenie.

In felul asta vei capata o inima curata iar inima curata te ajuta sa pastrezi conexiunea cu cerul, cu Dumnezeu. In felul asta Slava Lui va fi peste tine si oamenii vor recunoaste asta asa cum au vazut ca Norul se oprea la usa cortului lui Moise. Asta iti va conferi autoritate in fata bisericii indiferent de varsta pe care o ai. Traind in sfintenie oamenii vor recunoste prezenta lui Dumnezeu in tine si vei castiga respect, autoritate. Iata cateva sugestii:

-nu iti permite prea mult confort. asta elibereaza firea si intemniteaza spiritul

-renunta la televizor. Domnul a spus lui Moise: voi face sa treaca prin fata ochilor tai toata frumusetea Mea…” Draga Cristi ochii tai trebuie sa vada frumusetea Domnului si sa nu fie intinata imaginatia si gandirea ta de mizeria lumii.

Avand o traire curata vei vedea pe Domnul. In felul asta nu vei ajunge sa te vaieti ca nu ai subiecte si mesaje de predica pentru ca vei fi plin de El.

5.Calauzirea Duhului.

Trebuie sa inveti sa practici prezenta Domnului in viata ta si prin sfintenie sa fii sensibil la soapta Duhului Sfant. Duhul Sfant nu striga prea tare si tocmai de aceea sfintenia personala te va sensibiliza. Nu uita ca El este administratorului Bisericii iar Hristos Capul. Deci tu vei fi doar asistentul Duhului Sfant.

6.Predicarea

–originea– mesajul sa fie din prezenta lui Dumnezeu. Tu trebuie sa inveti sa iei parte la sfatul Domnului caci doar de acolo poti primi mesajul de care turma are nevoie si pe care-l va recunoaste ca e de la Domnul.Ieremia 23.22 daca ar fi fost de fata la sfatul Meu ar fi trebuit sa spuna cuvintele Mele poporului Meu...altfel vei ajunge sa umbli pe internet dupa predici pe care nu le simti. Predica trebuie sa treaca prin tine mai intai si sa nu te inseli- daca predica nu trece prin tine fi sigur ca nici prin ei nu va trece. Convingerea se naste din convingere

–biblica– vei simti o presiune spirituala care te va determina sa crezi ca ascultatorii nu vor sa le predici din Biblie. Sa nu crezi! este doar duhul lumii, al imparatiei intunericului si este o minciuna. Predica Biblia traita in viata ta si poporul se va invioara. [Bine-nteles ca nu toti…dar cei mai multi]

–Persoana si nu schita. Este bine sa ai totul organizat insa sa nu idolatrizezi schita. Sa nu “impodobesti” prea mult schita. Schita si oratoria sunt doar mijloace ce trebuie sa slujeasca scopului ca oamenii sa se indragosteasca mai mult de Domnul Isus. Nu cauta sa le-arati ca ai facut o schita frumoasa. Nu-i intereseaza iar daca asta ii intereseaza n-ai facut nimic.

Adu-ti aminte ca Duhul l-a manat pe Simeon in Templu nu pentru ca Templu era frumos, nu pentru ca incepuse programul… ci pentru ca Domnul Isus venise acolo. Duhul Sfant nu-i va mana pe oameni in biserici pentru ca sunt impunatoare si cu tehnica de ultima moda, nu pentru ca au formatii muzicale sau pastori cu doctorate….ci doar atunci cand Hristos este inaltat acolo. Tu alipeste-te de o Persoana, de Domnul Isus- fii indragostit de El si prezinta-L pe El, inalta-L pe El prin traire mai intai si apoi prin predicare… apoi in suferinta si va fi ok.

–pentru transformare si nu doar informare. Prin fiecare mesaj scopul tau trebuie sa fie sa schimbi ceva in ascultatori nu doar sa ii informezi. Dumnezeu ne primeste asa cum suntem dar nu vrea sa ne lase asa cum suntem.

–tot planul. Daca vei trai o viata curata vei avea puterea sa vorbesti impotriva oricarui pacat

–constiinta. Daca cineva are ceva impotriva ta si tu nu ai facut tot ce depinde de tine ca sa fi in pace cu parasul tau… renunta sa predici pana nu faci tot ce atarna de tine. Eu de cel putin 4 ori am renuntat sa predica doar pentru ca nu avem liniste din partea constiintei. In doua cazuri am spus Bisericii “astazi nu pot predica intrucat consider ca Dumnezeu merita mai mult” -eu pacatuisem si nu aveam libertatea Duhului sa predica. Deci Cristi sa nu treci peste constiinta si nu cobora standardele sfinteniei intrucat avem un Dumnezeu asa mare… sa nu iti fie rusine sa te smeresti chiar inaintea Bisericii pentru ca …chiar in felul acesta Il onorezi pe Domnul Isus intrucat arati ca El nu poate fi slujit oricum si ca… pana si noi predicatorii trebuie sa ne supunem la invatatura Stapanului Care a spus “ca trebuie sa-ti lasi darul la altar si sa te impaci cu parasul tau…”

7. Relatiile cu membrii
-iubeste-i. Daca nu ii iubesti mai bine iti gasesti altceva de lucru. Doar iubind pe cineva mustrarile si indemnurile tale vor fi primite caci doar ranile unui PRIETEN dovedesc credinciosia lui.

-uraste pacatul din vietile lor. Dragostea nu se bucura de nelegiuire ci se bucura de adevar. Unii cred ca-si dovedesc iubirea fata de membrii daca ii trec cu vederea pacatul. Tu sa nu faci asa. Chiar daca ei poate te vor ura totusi mai tarziu de vor aprecia si te vor asculta cu credinciosie. Daca ii treci cu vederea acum ei te vor dispretui pentru ca in launtrul lor ei stiu adevarul.

-primele contacte cu ei sunt importante. Tu trebuie inca de la inceput sa ai curajul sa spui pacatului pe nume. Mai tarziu nu mai ai nici o sansa

Eu inchei aici …ar mai fi:

Atentie la pericolul

-sa faci mai multe lucruri si de fapt nici unul bun

-obsesia “a face” in detrimentul “a fi”

-obsesia “a alerga pentru El” in detrimentul “a te opri inaintea Lui”

-fii natural si nu sfinti obiceiuri babesti in biserici cand acestea nu ajuta la sfintire

-nu primi daruri banesti din partea membrilor ca nu cumva sa-ti vinzi dreptul “de intai nascut” [pierzi autoritatea de predica pentru Domnul]