Soli Deo Gloria

Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie gloria in veci! Amin. Rom.11.36

Prikoke- Fericirea celor rai

Posted by Calea Domnului on December 13, 2007

         Obiectia -Prea multa nedreptate: Lumea este plina de nedreptate. Cum se impaca asta cu existenta lui Dumnezeu? Voi vorbiti despre un Dumnezeu al dreptatii si un Dumnezeu atotputernic. Daca ar exista Dumnezeu ar fi si dreptate… sau nu este si atotputernic. De ce multi dintre cei carora nu le pasa de Dumnezeu si traiesc in pacat le merge bine iar cei care doresc sa placa lui Dumnezeu par sa nu fie fericiti si traiesc in lipsuri? Pe mine asta ma face sa cred ca nu exista Dumnezeul de care vorbiti voi.
         Ca raspuns la aceasta obiectie voi puteti viziona “Povestea lui Prikoke” folosind link-ul de la sfarsitul mesajului. Pentru a raspunde criticilor insa obisnuiam sa folosesc un episod imaginar din mintea unui catelus nedumerit si nemultumit de faptul ca stapanii lui trec in fiecare zi cu galetile incarcate cu mancare si le duc porcului cel lenes si parca plictisit de-atata „bunastare.”

Ps.73. 1 Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată. 2 Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii! 3 Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi. 4 ‘ntr’adevăr, nimic nu-i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime. 5 N’au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni. 6 Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care-i înveleşte. 7 Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima. 8 Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus, 9 îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul. 10 Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,11 şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea ‘nalt?“ 12 Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.

          Cateleul se gandeste ca nu este dreptate in lumea asta, el insusi este nedreptatit intrucat el ii pazeste pe stapani in timp ce conditiile de cazare si masa sunt jalnice- frigul patrunde prin inchieturile si pe la colturile custii lui, mamaliga din castron s-a acrit iar ratia de apa urmeaza sa vina cand anunta d-na Ortansa Jude de la buletinul meteo.

13 Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie: 14 căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit. 15 Dacă aş zice: ,,Vreau să vorbesc ca ei,“ iată că n’aş fi credincios neamului copiilor Tăi.

          Caldura torida a verii trece curand fara sa aduca un raspuns catelusului care-si plimba ochii umezi dupa galetile cu mancare din mainile stapanei. Vine toamna cu ploi marunte…, se apropie sarbatoarea craciuniului si…

16 M’am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi-a fost truda, 17 pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.

           Intr-o zi, dis de dimineata in curtea catelusului se aude galagie- un grup de barbati echipati de scandal si inarmati cu cutite si topoare. Oare ce se intampla? -se intreaba catelul (sau dulaul) frecandu-se la ochi. Barbatii acestia intra in cocina porcului si deodata un tipat asurzitor si infiorator… un tipat care patrunde cu groaza in intreaga ta fiinta, un tipat fara speranta, un tipat deznadajduit. Porcul iese afara fortat, tras de rat cu o sarma ce prin viclenie ajunsese intre coltii porcului chiar din castroul cu laturi si acum se pare ca nimeni nu-i vine in ajutor…

18 Da, Tu-i pui în locuri alunecoase, şi-i arunci în prăpăd. 19 Cum sînt nimiciţi într’o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr’un sfîrşit năpraznic. 20 Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!

          Acum craciuniul a trecut, primavara bate la usi iar catelul sta acum cu botul in pragul custii lui. Da, este dreptate in lumea asta! Eu raman totdeauna cu stapanul meu asa cum este el. Cocina porcului a ramas si curand un alt purcel va fi cazat acolo pentru ca mai tarziu sa se repete soarta lui Prikoke

21 Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie, 22 eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta. 23 ‘nsă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m’ai apucat de mîna dreaptă; 24 mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă. 25 Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine. 26 Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire. 27 Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi. 28 Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu ‘l fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.

http://www.planetamoldova.net/anim/prikoke.html

Concluzia? Fericirea celor rai -fericirea porcului. …eu mai bine ma duc sa mananc o rama

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: